Prima a fost la herghelia de la Lipica, unde ne-am incantat privirile cu niste caluti superbi. Lipitani adevararti, la mama lor acasa. Stiati ca lipitanii sunt gri sau maro cand se nasc? Si apoi devin albi odata cu trecerea timpului? Nici noi nu stiam, de-aia e bine sa te mai plimbi prin diverse locuri :). Dovada....
Nu stiu cat de bine se vede, dar aici era cresa de manji si afara era un bebe cu mamica lui, strateau la aer.
Am vazut cai la antrenament
Iepele primesc doar numele mamei. Cred ca se pregateste o revolutie feminista in grajdurile de la Lipica :).
Calutii erau asa de balnzi si de cuminti, era o placere sa ii privesti:
Am parasit domeniul impresionant de la Lipica, sute de hectare de pasuni pentru caluti; din pacate nu am vazut nicunul plimbandu-se liber pe pajiste, si ne-am oprit la pestera Postojna, unde n-am avut voie sa fotografiem, ca sa nu stricam ecosistemul- din cauza blitzurilor se formeaza alge pe peretii pesterii. Plus ca lumina il deranjeaza si pe "pestele om"- o creatura foarte intersanta, care nu e nici peste, nici om, e o soparla lunga, transparenta si care traieste fix in apa. Se hraneste odata la 12 ani si ii merge de minune in raurile subterane din pestera asta. Am fost un pic turista si am furat un cadru din pestera, de departe cel mai putin important si frumos colt:
Ahh, erau in jur de 12 grade in pestera, afara erau vreo 38. Ne-a cam naucit! Mai ales ca ne-am plimbat cu un trenulet prin pesterea si ne-a batut ceva vant in pupa.
Pe seara am ajuns in Bled, ne-am cazat si....AM MANCAT BUUUN!
Piept de rata in sos de merisoare, garnitura din pere insiropate si strudel cu branza (sarata)
Mix gill:
Biftec:
Am fi vrut si niste desert, dar nu a mai avut loc!!!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu